Azi m-a intampinat cu prajituri cu mere.
-Cum le-ati facut asa delicioase?
-Lu, asculta, e o reteta unica... se iau trei mere mai moi...le tai felii...mi-am amintit de un set de tavi argintate, ornate cu fructe de jur imprejur...apoi feliile le lasi putin la lumina soarelui se se rumeneasca...si acel ceainic avea maner de fildes sa nu friga...incingi o tigaie mare sa se poata rasfata in voie...tabloul lui Baba il infatisa pe Arghezi cu privirea lui iscoditoare, iar ochii din spatele ochelarilor imi pareau mai reci ca sticla ce-i invaluia...bucatile zemoase de mar le dai prin multa scortisoara...stiai ca Arghezi, dragul de el, spunea ca toata poezia lui nu face nici cat o ciorba buna de-a sotiei (Parascheva)?...trebuie neaparat sa ai esenta de vanilie sa stropesti cu cateva picaturi..si rom...cum era sa uit?...purtam manusi de dantela cand ieseam pe Calea Mosilor...mi-a placut o miniatura cu Regina Maria si imi mangaia mereu gatul...eram frumoasa, sic chiar...si Regina avea obrazul parca suflat cu nisip fin...le asezi in uleiul incins...oglinda care ma intampina dimineata avea rama sculptata...si setul de pahare care stiu ca iti plac...vezi, Lu, sunt din cristal si fiecare are inauntru sticlei, captiva si induiosatoare, cate o pruna crem sau aramie...ia sa umplu doua cu limonada sa ne minunam de lumina pe care o lasa pe masa...apoi iei feliile de mar ...sa nu le uiti pe foc!...si le asezi sa se odihneasca pe o farfurie neaparat sa pui putin zahar pudra peste ele...cred ca azi o sa pictez o icoana... Sfantul Gheorghe sa fie?...ah, dar nu mai am visiniu...atunci sa fierbem amandoua cateva foi de ceapa dulce de apa si le amestecam...toate...intr-o viata de om.
Lu
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu