Panorama underground

Sase dimineata. Tineretului.
Se deschid usile metroului si se strecoara un miros dulceag pe scaune. Ridic privirea din somn si vad cum se incolaceste amestecul de stafide moi printre sacosile obosite. In fata mea e un domn cu blugii patati de var si o caciula neagra. Incearca sa muste dintr-un pachet invelit in servetel. Nu priveste nimic decat bucata de corn facut in casa, probabil cu gem. Si musca lacom, nu mesteca mai deloc, aproape ca nu inghite pana la urmatoarea imbucatura. Imi aminteste de vorba copilariei, aceea prin care eu si Minu molfaiam feluri imaginare de delicatese: "imbucam bucate".

Noua jumatate. Victoriei.
Sprijin de-aiurea spatiul dintre scaune intinzadu-mi picioarele grele pe culoar. Un baiat fosneste langa mine o punga de plastic unsuroasa si plina de ulei. Il ascult cum rupe absent din felia de placinta. Pe alocuri lasa urme de dinti si punga se intinde amestecandu-se cu umplutura de branza, pana capata acelasi gust.

Sapte si 3 minute. Undeva intre Unirea si Universitate.
Trei doamne se inghesuie una pe cealalta, privind aproape indecent mucenicii cu nuca luati de la patiserie. Incep sa manance usor, de parca si-ar gadila cochetaria. Una pastreaza o urma de covrig in coltul buzei. Scoate o batista, se sterge si se scutura de firmituri imaginare la fiecare 2-3 secunde. Sunt suspendate alaturi de micul rasfat (ne)permis. Cat mai mult...si pare ca, pe masura ce ele mananca, se mareste portia fiecareia, in loc sa se micsoreze. Si dureaza cat o vesnicie in forma de 8.

Ora 4. Dristor.
Intra o domnisoara intarziata, aproape sa-si prinda un fir de par intre usile metroului. Dar e sprintena si se opreste intr-un colt. Incepe sa adulmece flamanda un fel de prajitura insiropata din care picura stropi mari si lipiciosi, ca niste microbi de chihlimbar. Infuleca, de fiecare data si mai flamanda ca inainte. Isi vara intai nasul in hartia imbibata cu lichid si aluat. Nu ii mai vad nici dintii, nici buzele. Pare ca sta sa alunece toata in cautarea unor resturi de desert uitate.

Lu